TESTUL 1 - Subiecte

40 de puncte

În gradina, Tudor Balosu îl invita pe vecin în casa. Moromete ezita, spunând ca mai are
treaba, dar pe urma se hotarî:
- Haide, poate mai ai din tuica aia de la munte.
Mai avea, si baura aldamasul. Tudor Balosu era bucuros de mica afacere, salcâmul era dintr-aceia care se foloseau pentru fundamentul caselor si se gaseau cam greu. Moromete însa nu prea se îndemna, nu avea nicidecum înfatisarea celui care a vândut ceva. Erau sin­ guri în odaie si se uita din când în când spre usa, se uita prin casa, asteptând parca sa mai intre cineva. Tudor Balosu crezu ca îi ghiceste gândurile si striga spre odaia cealalta:
- Victore, hai ma si ia o tuica cu Moromete!.
Casa lui Balosu avea trei odai mari, spre deosebire de a Morometilor, care avea doua. Odaia în care stateau era curata, cu paturi de fier cu tablii. Sub geamul dinspre drum era asezata o masina de cusut, Singer, la care lucra mama, Aristita Balosu, care nu se stie când învata­ se sa croiasca rochiile si camasile cele mai frumoase din sat. Peretii odaii erau plini de co­ voare, fotografii în rame cu Balosu si Aristita la cununie. Victor militar, fotografiat în cu­ lori, cu grad de sergent. Polina singura, sfioasa si parca straina de ea însasi, cu mâna pe un taburet. Pe jos era asternut un covor de cârpe.
Victor intra în odaie cu un prosop în mâna. Avea pantaloni de „piele de drac", bufanti, si ghete galbene cu ciorapi vargati trasi pe pulpa. Se stergea pe ceafa si arata vesel. Era un flacau nu prea voinic, dar se purta ca si când ar fi fost..
- Buna dimineata, nea Ilie, spuse el.
- Ia o tuica, Victore, îl îndemna taica-sau.
- Ti-am mai spus, tata, ca nu obisnuiesc tuica dimineata, raspunse Victor cu un glas din care se vedea ca îi facea multa placere ca nu obisnuieste.
- De ce, Victore, ai stomahul deranjat? întreba Moromete cu seriozitate.
- Nu, dar nu obisnuiesc.
- Noi obisnuim! spuse Moromete putin absent, rotunjind si spalând cuvintele întoc mai ca feciorul lui Balosu.
Victor Balosu fusese câtva timp voiajorul firmei de la care cumparasera masina de cusut si învatase sa foloseasca cu gravitate cuvinte putin cunoscute. Nici el, nici taica-sau nu ba gara de seama ironia ascunsa a vecinului.
- Cum devine asta, Victore?!, relua Moromete mirat.
- Ce anume, nea Ilie?
- Sa nu-i placa cuiva bautura.
- Asta devine dupa facultati, raspunse Victor cu modestie. Sunt unii oameni care le place sa aiba mintea turburata. Mie îmi place sa fie limpede.

(Marin Preda, Morometii)